venerdì 19 ottobre 2018


Cursu de promotzione e difusione de sas atividades de s'Archìviu de Istadu de Nùgoro


Sunt comintzadas, comente bos aimis annuntziadu, sas letziones de su Cursu de promotzione e difusione de sas atividades de s'Archìviu de Istadu de Nùgoro. Si bos azis pèrdidu carchi letzione amus pensadu de bos fàghere una relata minore, unu suntu breve postu in d’una pagina dedicada, chi podides bisitare incarchende a costagiu de custu post, in sa setzione Cursu Archìviu de Istadu 2018 – Letziones.

lunedì 15 ottobre 2018

Letziones in s'Archìviu...



Comintzat su cursu de promotzione e difusione de sas atividades de s'Archìviu de Istadu de Nùgoro.

Sa locandina de su cursu
At a comintzare mèrcuris 17 de santugaine in s'Archìviu de Istadu de Nùgoro, unu cursu nou ammaniadu dae s'Istitutu de istùdios e chircas Camillo Bellieni de Tàtari intzentradu subra sas atividades de s'Archìviu de Istadu de Nùgoro. In sas letziones in limba sarda, chi si ant a tènnere onni mèrcuris dae sas bator a sas ses de sero, si at pòdere leare connoschèntzia cun sas funtes documentales utilosas pro fàghere chircas istòricas, pro ammaniare chircas genealògicas o subra sos atos catastales, si at pòdere leare connoschèntzia cun sas tantas funtes in limba sarda, pretziosos pabiros a testimonia de s'impreu de una limba antiga cun sa cale beniant iscritos testamentos o còmporas, beniant rogados inventàrios o cuntratos de traballu. Una disamina acurada de sas tantas castas de documentos chi faghent sa grande sienda culturale de custu logu de importu pro sa cultura de totu su territòriu nugoresu. Su cursu, a s'indonu, est de 15 oras e at a èssere tentu dae sa diretora Ànghela Andrea Orani. Pro onni duda e informatzione e pro ischire àteras cosas chi pertocant cursu e letziones sos chi sunt interessados podent cramare s'Istitutu (079 230268), s'Archìviu (0784 33476) o iscriere una lìtera eletrònica a s'indiritzu istitutobellieni@gmail.com. Bos aisetamus!

mercoledì 10 ottobre 2018

Domenica di carta 2018

Amparu e valorizatzione de sos pabiros.





Pro s’ocasione de sa manifestatzione natzionale Domenica di carta 2018 s’Archìviu de Istadu de Nùgoro presentat a su pùblicu sas fainas istitutzionales chi pertocant a s’àmparu e a sa valorizatzione de sa sienda documentale. Si ant a pòdere bisitare sos depòsitos, e in sa sala de istùdiu, si ant a pòdere a bìdere sos istrumentos de corredo in pabiru e digitales fatos in chimbant’annos de atividade de s’Istitutu.


Augurios



Faghimus oe unu auguriu mannu a tzia Maria Varvara Puddu de Ortzai chi giompet chent’annos. Una die de importu mannu pro custa fèmina, archìviu de s’oralidade e prenda pretziosa no solu pro sa bidda ma pro tottu s’Ìsula.








venerdì 5 ottobre 2018

A chent’annos dae sa morte ammentamus s'insigne òmine de leges.



Zuan Predu Chirone. S’abogadu nugoresu.


Armadu de una bona formatzione romanistica e sensìbile a sas reformas de metudu e a sas mudas sotziales, Zuan Predu Chirone (Gian Pietro Chironi) naschet in Nùgoro su 5 de santugaine 1855 dae Zuanne Maria Chirone Corrias, farmacista, e Frantzisca Fois Fera. Si laureat in leges a 21 annos in universidade de Tàtari (o segundu àteras funtes in Casteddu) e poi diventat dotzente agregadu de deretu romanu e tzivile. In su 1881 est in Siena (insinnat deretu tzivile) e dae su 1885 lu agatamus in Torino. Deputadu de sa "Sinistra" pro su collègiu nugoresu in sa XVIII legisladura at cobertu ingàrrigos de importu mannu: dae su 1903 a su 1906 est istadurettore de s´ateneu torinesu e in su 1908 est istadu senadore. Dae su 15 a su 1 est istadu puru sìndigu de su cabu logu piemontesu. Sos istùdios suos, ammentados annos a poi dae òmines de importu mannu comente Filippu Vassalli e Alfredo Rocco, sunt istados precursores e promovidores de rinnovamentu in sas iscièntzias giuresprudentziales tzivilisticas. In su 1884 presentat su primu volumine de s´opera sua prus connota: La colpa nel diritto civile odierno (libru pubbricadu in Torino dae s´editore frades Bocca) e in cust´istùdiu ammentat s´importántzia de sa «purissima» connoschèntzia de su deretu romanu, veru fundamentu pro un´iscola natzionale de sapientzia giurìdica. Zuan Predu Chirone at dadu un'agiudu mannu no solu a sa facultade de leges de Torinu ma a tota sa connoschèntzia giurìdica italiana, in d´unu tempus (s´agabada de s´Otighentos) de grande cambiamentu: su de abèrrere a noas linias interdisciplinares comente sa sotziologia giurìdica est testimonia de sos tantos interesse de custu nugoresu illustre, chi at àpidu unu ruolu de veru protagonista. Morzeit sa prima die de santugaine de s´annu 1918.
 
Bibiografia web
Giassu web de su Senadu de sa Repùblica Italiana (inue si podet puru agatare su fascìculu).



lunedì 1 ottobre 2018

Unu documentàriu subra sos minadores binchet su Prix Italia 2018


Sas boghes e sa limba de sas minieras sardas: Il sottosopra.

Boghes dae suta terra. Boghes de òmines, bios e istracos. Boghes in sardu e boghes in italianu, boghes dae sos tuvones abertos in sas minieras de piumbu e de galena. Semus in su territòriu connotu comente Sulcis-Iglesiente e sos documentaristas Gianluca Stazi e Giuseppe Casu ant ammaniadu su documentàriu radiofònicu Il Sottosopra chi nos contat de sas peleas de custos operàios: unu biàgiu fatu de paràulas e de sonos in sas minieras sardas. Su reportage, trasmìtidu dae sa ràdiu natzionale Radio 3 (intro sa trasmissione Tre Soldi cun sa regia de Fabiana Carobolante e de sa documentarista nugoresa Daria Corrias) at bìnchidu s'importante prèmiu internatzionale de su Prix Italia (arrividu a sa 70a editzione), in sa setzione "Documentari e reportage". Su prèmiu non beniat dadu a autores italianos dae su 1958, cando bincheit Sergio Zavoli cun su documentàriu "Clausura". Una bìnchida de importu mannu, seberada intre pius de 40 traballos benientes dae tantas partes de su mundu e chi dat glòria a s'Itàlia e a sa Sardigna. Contos, traballu e limba chi pienant sos fossos e sas gallerias de sas minieras, ammentende·nos una parte manna de s'Istòria passada e presente.
Aisculta su documentariu radiu incarchende innoghe.
Pro nde ischire de pius bae a su giassu internet

venerdì 28 settembre 2018

Antenati. Archìvios pro sa chirca anagràfica

Sos antetzessores. Su portale web pro fàghere chircas genealògicas.




In linia cun àteros gianniles natzionales, ammaniados in tantas natziones subra s’istòria de sas famìlias, su Giannile de sos antetzessores (Portale degli Antenati) naschet cun su disìgiu de fàghere a bìdere su patrimòniu documentàriu, mannu a beru, de sos atos de istadu tzivile chi si incontrat in sos Archìvios de Istadu. Sii poden fàghere gai chircas subra sas istòrias de famìlias, chircas anagraficas e genealogicas, iscobèrrere parentios e ligàmenes. In s´annu 2011 in cuncòrdia cun FamilySearch (bratzu operatìvu de sa sotziedade genealògica de s'istadu de s´Utah, in America) sa Diretzione generale de sos archìvios at atuadu sa digitalizatzione de sos registros de istadu tzivile, acumpangiados dae sos ùtiles metadata, essentziales pro una chirca cun critèrios de iscièntzia.
In sa setzione "Isfògia sos registros" si podet seberare s’Istitutu chi remonit sos atos, su fundu, su tipu de documentu e sos annos chi interessant. Cun sa setzione "Agata sos nùmenes" si podet leare connoschèntzia de sa cantidade de datos: una sienda de sambenados, nùmenes e famìlias chi, in sos annos, pagu a pagu, at a crèschere gràtzias puru a su mediu de voluntàrios isparghidos peri su mundu e coordinados dae FamilySearch. In sa setzione "Su territòriu e sas funtes" sunt puru sinnalados sos documentos de sa leva militare, funtes pro sas cales giai dae tempus sos Archìvios de Istadu italianos ant fatu, in custos ùltimos annos, inditzes e bancas de datos. In s’ultima setzione mutida "Istòrias de famìlia" si podent bìdere fotografias e documentos audiovisivos chi nos contant de sa muda de sos usos e de sa fitiania de sos italianos, a cumpletamentu de sos datos proponnidos in sas àteras setziones. In su 2017 in fines su giannile de sos antetzessores est bistadu ammodernadu fintzas pro mezorare modu e mannaria de s´informatzione, fata a medida siat pro su utente printzipiante siat pro chie est pius praticu. E tando ite isetas? Incarca subra su giassu chi agatas a costàgiu de sa pàgina printzipale e comintza sa chirca!